De mai bine de opt ani, secţia de împrumut adulţi a Bibliotecii „Ioniţă Scipione Bădescu” Sălaj, dar şi alte secţii ale instituţiei, îşi desfăşoară activitatea pentru public pe unde se poate. Sub sloganul „Cu casa în spate ca melcul”, fără a mai lua în calcul faptul că biblioteca este singura instituţie de cultură din judeţ care nu are un spaţiu propriu, nici angajaţii nu mai ştiu exact unde trebuie să-şi desfăşoare activitatea. De public, cei care vin să împrumute cărţi, nici nu mai are rost să vorbim. Dacă anul trecut şi-au împrumutat diferite volume de la secţia de adulţi, care funcţiona într-o clădire situată pe bulevardul Mihai Viteazul, anul acesta habar nu au unde trebuie să ajungă.
Între indiferenţa administraţiilor municipale şi judeţene, între scuze, justificări şi lipsa de spaţii, secţiile acestei instituţii de cultură, la care apelează mulţi dintre sălăjeni, sunt purtate dintr-o parte în alta a Zalăului. Perdantul cel mare al acestui „talmes-balmes” specific este omul de rând, cititorul, plătitorul de taxe şi impozite, care nu mai ştie unde trebuie să se ducă pentru a găsi cărţile de care are nevoie. Florica Pop, managerul BJS Sălaj, povesteşte că problema este una veche, însă lipsa spaţiului pentru desfăşurarea activităţii secţiei de împrumut adulţi devine pe zi ce trece tot mai acută.
Povestea secţiei de împrumut adulţi
În anul 2006, secţia de împrumut menţionată, care îşi desfăşura activitatea în clădirea „Transilvania”, din centrul oraşului, a fost nevoită să „se mute” într-o altă clădire. Şi asta datorită faptului că Primăria Municipiului Zalău, în administrarea căreia se află Clădirea Transilvania a început o serie de lucrări de reabilitare. La vremea respectivă, secţia şi-a mutat volumele şi, la „oferta” Primăriei s-a „strămutat” în „gazdă”, într-o clădire cunoscută în urbe sub denumirea „Casa de Modă” – situată pe unicul bulevard din municipiul. Mutarea era una provizorie, de vreo câţiva ani, până la terminarea lucrărilor. „La finalul anului trecut, am fost informaţi că la începutul lui 2015, mai exact din 5 ianuarie, ne vom muta în Clădirea Transilvania, pentru că lucrările vor fi finalizate. Iată… că nici astăzi, nu s-a rezolvat nimic. Trist este faptul că, noi am anunţat publicul, prin intermediul mass mediei, că începând din acest an secţia împrumut adulţi îşi va desfăşura activitatea în clădirea din centrul oraşului”, a povestit managerul bibliotecii.
La finalul anului trecut, angajaţii bibliotecii, informaţi fiind că se vor muta în casă nouă, au început să transporte miile de volume, peste 80.000 de cărţi, din clădirea de pe bulevard în cea din buricul târgului. Şi astăzi, cărţile sunt în saci sau aşezate pe diferite rafturi, aştepând vremea în care cititorul „le va lua” acasă, cu împrumut.
Nici în car, nici în căruţă
În prezent, persoanele care vor să împrumute o carte nici nu mai ştiu unde şi cui să se adreseze. De mai bine de trei luni, la parterul clădirii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sălaj, unde biblioteca este „chiriaşă”, într-un spaţiu de câteva zeci de metri pătraţi, s-a amenajat o mini-secţie de împrumut pentru adulţi. „Am desfiinţat ludodeca şi acolo am deschis provizoriu, sper, în miniatură, o secţie pentru adulţi. Trebuie şi este absolut necesar ca publicul să fie servit. Nici nu mai ştiu ce să spun. Noi tot sperăm să ne mutăm cât de repede, pentru că aşa nu se poate desfăşura o activitate normală. Cei care vor să împrumute de urgenţă cărţi o pot face de la Sala de lectură. (…) Nu ştiu când se vor termina lucrările în Clădirea Transilvania, ca să ne putem muta. Publicul trebuie să fie servit aşa cum se cuvine, suntem în slujba lui. Până la urmă suntem o instituţie publică ….”, a adăugat managerul BJS Sălaj.
Constructorul nu şi-a respectat contractul
Din câte se pare, problema va fi rezolvată peste două luni. Cel puţin asta informează Primăria Municipiului Zalău, care precizează că potrivit contractului, termenul de finalizare a lucrărilor de reabilitare a Clădirii Transilvania – Corp B, începută în luna martie, 2014, a fost 5 ianuarie 2015. Din păcate, constructorul – „SC International Holding FBS Zalău” a solicitat prelungirea duratei contractului până în 31 martie 2015. Conform managerului de proiect, Gligore Sabou, Primăria Municipiului Zalău nu a fost de acord cu această solicitare, motiv pentru care se vor aplica penalităţi de întârziere pentru lucrările executate după 5 ianuarie 2015.
Valoarea contractului de reabilitarea a Clădirii Transilvania – Corp B este de peste 469.000 de lei.
În baza unei hotărâri de Consiliu Local al Municipiului Zalău din cursul lunii octombrie a anului trecut, s-a încheiat un „Contract de administrare”, ce are ca obiect transmiterea în administrarea BJS Sălaj – Zalău, pe toată durata existenţei construcţiei, a unor suprafeţe, în scopul desfăşurării activităţilor de interes public ale instituţiei.
Până una alta, aviz tuturor persoanelor care vor să se culturalizeze. De la 1 aprilie 2015, „Ziua păcălelilor”, în Clădirea Transilvania va funcţiona neîngrădit pentru public activitatea secţiei de împrumut pentru adulţi. Un lucru e cert: Oamenii de cultură sunt parolişti!
Ideea înfiinţării unei biblioteci – din 1876
Ideea înfiinţării unei biblioteci publice la Zalău datează din anul 1876, când documentele vremii menţionează eforturile intelectualilor sălăjeni de a înfiinţa astfel de instituţii. La vremea respectivă s-au înfiinţat asociaţii şi societăţi de lectură, iar demersuri culturale meritorii au stat în atenţia membrilor „Despărţământului Astrei” din Sălaj, a „Reuniunii Învăţătorilor Sălăjeni sau a Reuniunii Femeilor Sălăjene”, precum şi a unor înaintaşi, cum a fost Gavril Trifu – sub conducerea şi îndrumarea sa ia fiinţă societatea de lectură „Gheorghe Lazăr”, ce dispunea de 85 de volume. Astfel, cu sprijinul material al „Astrei”, continuatoare a aspiraţiilor generaţiei Şcolii Ardelene, în perioada 1890 – 1924, în aşezările rurale şi urbane din Sălaj au luat fiinţă un număr de 138 de „biblioteci poporale”. În anul 1950, autorităţile locale determină înfiinţarea şi în Zalău a unei biblioteci populare, numită Biblioteca „23 August”, cu peste 7.000 de volume în limba română, limba maghiară şi rusă, care funcţiona în spaţiul Ateneului Popular. În anul 1952 instituţia primeşte numele de „Biblioteca Raională” şi are sarcini de îndrumare a bibliotecilor comunale, iar în anul 1957, biblioteca zălăuană primeşte numele cărturarului sălăjean „Ioniţă Scipione Bădescu”.
De-a lungul timpului, Biblioteca Judeţeană „Ioniţă Scipione Bădescu” a funcţionat în diferite spaţii şi la mai multe adrese: în anul 1958 se găsea în localul din Strada Ady, Nr. 9; în aprilie 1959 se muta în Piaţa Libertăţii, Nr. 10, devenind „Biblioteca Centrală Raională”; în perioada 1968-1971 este cunoscută ca Biblioteca „Oraşenească” şi se diversifică activităţile şi secţiile – Sala de lectură, Secţia de împrumut pentru copii şi instituţia se mută în Piata Iuliu Maniu, Nr. 13, clădire aparţinând Ministerului Culturii. De asemenea, din anul 1971 devine Bibliotecă Judeţeană.
In mod real, o bibliotecă fara cititorri e inexistenta.La tendinta generală de scădere a interesului fata de lectura se mai adaugă si lipsa de interes a autoritatilor-consumatori de hârtie, dar nu de CARTE.Ei nu au luat si nu au de dus niciun volum inapoi.(Dacă oferiți un nume, imi cer public sccuze.)Si conducerea bibliotecii a grăbit inutil lucrurile.Se vedea de la o poștă că lucrarile nu sunt si nici nu vor fi terminate conform promisiunilor.Cred ca, in ultimii ani, conducerea bibliotecii inițiază multe actiuni care dau bine in PRESA, dar nu in profunzime. Apărută din senin , grija pentru cititorii propriu-zisi si cartille din saci e impresionanta Să vă țină o viață!
in primul rand tibi si mai apoi raducu, rusine la amandoi, ca in atatia ani de guvernare locala nu ati gasit un spatiu ca lumea ptr biblioteca,
in al treilea rand tendinte de organizare a unei biblioteci au fost si pe vremea maghiarilor de ce sa nu recunoastem ca avem si trecut dincolo de romania
pe mine ma doare ca primaria cat si consiliul judetean au reusit sa dea miliarde de lei catre biserica, sa-si faca un popa palat poleit in aur si iluminat ca o casa de prostitutie, si nu au gasit bani pentru cultura !! toata lumea „buna” sa cacat pe ea ca au scos obligativitatea religiei din scoli, toti plang de mila popilor fara catedra, amarati care nu mai au loc in altarul bisericilor, si tot acesti politicieni nu gasesc resurse finaciare pentru spitale, scoli, cultura, etc